VIATA LA PLUS INFINIT

    Partea de sud,cea dinspre mare, era cu totul altceva. Bulevarde largi,pline de palmieri stufoși,li se așterneau ca un covor multicolor în calea lor spre mântuire. Ambarcațiuni luxoase dansau încet , în unduirea caldă a mării înserate și în lumina lunii,ținute în frâu  la mal, numai de lanțuri argintate. Palais de Festival e o construcție nu foarte înaltă ,dar modernă, cu multe suprafețe vitrate.Reflectoare albastre o înconjoară ,dorind să-i pună în evidență silueta . Lipită de ea,în partea dinspre oraș, clădirea Casinoului încearcă să îl eclipseze printr-o firmă roșie,stridentă,ce clipește intermitent ,asemenea unei femei cu vino-ncoa. Diferența dintre luxul afișat aici și clădirile sărăcăcioase din nordul orașului este imensă,miliardele tocate ale industriei de film mondial și-au făcut simțită prezența în opulența izbitoare a interioarelor. În stânga, ușa aristocratică ,   deschisă larg ,lasă ca hărmălaia dinăuntru să se destrăbăleze prin toate coridoarele luxoase.

    Ei o urmează tăcuți,pe-un hol îngust din dreapta, pe unde intră numai angajații.Se oprește în fața unei uși îmbrăcată în piele maro,de căprioare tinere,sacrificate prea devreme.

- Așteptați-mă aici ! le spune apăsând cu tupeu mânerele aurite.

Bărbatul grizonat stă tolănit în spatele biroului, cu picioarele încrucișate peste masă ,în stil american. Vorbește la telefon ,convorbirea îi provoacă o plăcere nedisimulată, râde cu toată strungăreața dusă  aproape de urechi.

- Bine Cherry, să m-aștepți diseară îmbrăcată în costumul lui Adam. O să te învelesc cu corpul meu ! Te pup !

Sesizase prezența tinerei, iar dulcegăriile le spusese cu voce foarte tare, ca să audă neapărat și ea.

- Madelene ,ți s-a făcut dor de papa ?

„ Exact ca de-un scaiete în vârful capului ! ”

Nu se simțea în largul ei  ,că se afla acum, aici,obligată să îi ceară un favor.Fusese amanta lui timp de un an,el era însurat,avea doi copii mari, aproape de vârsta ei. Pusese ochii pe ea de când intrase prima oară pe ușa aceasta,pe vremea când era numai o tânără săracă,în căutare de lucru. O angajase la casierie ,nu vroia să-i dea o funcție importantă ,să nu și-o ia în cap. Era amanta lui doar pentru sex.  Nu simțise niciodată vreo plăcere ,el termina întotdeauna pe locul întâi ,apoi se ridica grăbit,fără să-i pese că ea rămânea numai înflăcărată. Se complăcea în situația asta, fiindcă o întreținea și își dorea neapărat ceva. S-o pună șef de sală ! Îi spusese asta în nenumărate rânduri,dar el ezita de fiecare dată ,fiindcă postul îl promisese la o alta. Până la urmă ,mai mult de gura ei, o numise ajutor de șef,adică cineva pe care șefa să frece mai tot timpul. Treptat,interesul lui a scăzut,iar ea se bucurase că scăpase de o relație, mai mult decât libidinoasă.

- Vreau să-mi faci un favor !

- Aceeași frumoasă profitoare ai rămas ! Ce-ți mai dorește inimioara ?

- Vreau să-mi angajezi prietena și pe iubitul ei ! Știu că acum e nevoie de personal și ai putea s-o faci. Măcar de dragul timpurilor trecute !

- Aha...înțeleg ! Și ce anume știu să facă ?

- Nu știu prea multe ,în România  au fost intelectuali,dar cred că pot spăla paharele sau servi la mese.

- Ce noroc avem noi cu intelectualii ăștia din România ,dacă n-ar fi atât de mulți,cine ne-ar mai freca podeaua ?

Nu-i plăcea remarca lui,o atingea și pe ea ,în mod direct. Se învățase însă de mult cu umilințele,dacă vrei să răzbești în viață ,la un moment dat , trebuie să fii pregătit și pentru umilință.

- Bine ,le faci mâine fișe de angajare provizorie. Pe urmă,o să mai vedem ! Să le explici ce trebuie să facă ! Și....cum te-ai gândit să-mi mulțumești ?întreabă zâmbind complice de sub mustățile stufoase.

- Uite așa . Mulțumesc ! spune trântind cu forță ușa acoperită de căprioare tinere,sacrificate.

- Haideți să vă conduc la locurile voastre.

- Ne-ai rezolvat așa de repede ?

 Nu vrea să îi răspundă. Se mulțumește să îi arunce-un zâmbet forțat ,mai mult de complezență. Intră apoi într-o încăpere foarte mare,e o spălătorie cu numeroase mașini de spălat vase, umplute la refuz ,de sticlărie de foarte bună calitate.

- Marie, ea e o nouă angajată,explică-i ce are de făcut,îi spune într-o franceză aproape perfectă ,uneia dintre manipulante. Și viața de spălătoare de pahare începea acum pentru Irina. Avea destul de multe de spălat. Chiar și păcate !

- Tu vino cu mine !

Tonul poruncitor nu era deloc pe gustul lui . De la un ton poruncitor se declanșase nebunia. Dar lumea este mult prea plină doar de vorbe goale ,uneori ești nevoit s-asculți și de porunci.

- Serge , învață-l tot ce știi despre ospătărie ,cum să țină tava cu pahare,cum să-și țină corpul ,dar mai ales cum să vorbească !

- Biensure mademoiselle !

Mihai știa franceză foarte bine,începuse  cu ea încă din școala generală și se oprise abia când terminase facultatea. Îi mai lipsea numai accentul  ,dar Serge urma ca să i-l pună acolo unde trebuie.Și chiar se străduia să îl învețe,numai că el își pierdea gândurile prin altă parte,îi era dor de-ai lui,de Steluța ,chiar și de Spyros cu dansul lui energic ,de viață trăită în fiecare clipă. O iubea pe Irina,dar de când se întâmplase nenorocirea, parcă iubirea mai scăzuse în intensitate. Îl chinuiau remușcările ,omorâse un om și-l îngropase la doi metri sub pământ.Poate că dacă nu ar fi cunoscut-o, nu ar mai fi fost acum un criminal....

    Dan Gheorghilas